 Pe 29 iunie, Camera Deputaților, în calitate de cameră parlamentară decizională, a adoptat Legea privind protecția avertizorilor de integritate în România. În procesul de adoptare, această lege, care inițial trebuia să transpună în legislația națională Directiva UE 2019/1937, a suferit mai multe modificări în ultimii doi ani. Camera Deputaților este camera decizională și, ca urmare, legea adoptată a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare. Președintele poate, de asemenea, să trimită legea înapoi la Parlament pentru modificări, dacă consideră că trebuie să facă acest lucru - și au fost deja făcute solicitări în acest sens.
La fel ca majoritatea jurisdicțiilor UE, în ultima săptămână din iunie, România a aprobat o lege națională de implementare a Directivei privind denunțarea neregulilor, mai exact săptămâna trecută, pe 29 iunie. Legea aprobată a fost trimisă președintelui României pentru promulgare și publicare, deci nu este încă în vigoare. Ca și în alte jurisdicții, autoritățile de anchetă penală "se bazează" pe legislația care protejează și încurajează o persoană să dezvăluie săvârșirea unei infracțiuni sau o încălcare a normelor și regulamentelor interne. În cazul în care legislația nu protejează aceste persoane sau nu oferă "canale" suficiente și clare pentru ca informațiile să fie raportate rapid și confidențial, atunci o persoană ar putea alege să nu-și raporteze suspiciunile și să "închidă ochii". Mai multe puncte de vedere au atras atenția asupra faptului că ultimele modificări legislative adoptate la 29 iunie diluează unele dintre obiectivele esențiale ale Directivei privind denunțarea neregulilor și, prin urmare, nu mai oferă suficientă protecție sau mijloace clare de exprimare pentru denunțători. Ca urmare, printre alte reacții, la sfârșitul săptămânii a reacționat și procurorul-șef al Parchetului European, doamna Laura Codruța Kovesi, care a semnalat efectul negativ al unora dintre ultimele modificări incluse în legea românească. De exemplu, s-a menționat că "prevederile ar putea avea un efect demobilizator, descurajând potențialii denunțători din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudelor în UE". Preocupările procurorului-șef al Parchetului European cu privire la unele modificări ale legii denunțătorilor sunt serioase, adăugând că ia în calcul posibilitatea de a solicita Comisiei Europene activarea mecanismului care condiționează fondurile UE de modul în care România transpune Directiva privind denunțarea fraudelor. România nu ar fi prima țară pentru care Parchetul European cere Comisiei Europene să activeze mecanismul de condiționare a fondurilor UE. Acest lucru s-a întâmplat deja cu Slovenia sau Polonia. În plus, pe plan local, peste 20 de ONG-uri au criticat actuala coaliție de guvernare pentru transpunerea selectivă a Directivei privind denunțarea neregulilor. În continuare, pentru o planificare avansată și pentru o mai bună înțelegere a reacțiilor recente, prezentăm aici un scurt rezumat al principalelor puncte care decurg din dispozițiile legale locale adoptate recent:
 Cine sunt rudele și asociații apropiați?
Ca parte a obligațiilor de precauție față de clienți, băncile și instituțiile financiare trebuie să stabilească dacă clienții lor sunt persoane expuse politic (PEP) și riscă să fie implicate în infracțiuni financiare, cum ar fi spălarea de bani. Persoanele expuse politic se împart în mai multe categorii și, în timp ce multe dintre ele sunt politicieni sau dețin funcții guvernamentale, altele se pot califica pentru statutul de PEP din cauza legăturii sau a apropierii lor de o altă persoană. În acest context, PEP-urile pot fi cunoscute și ca rude și asociați apropiați. Rudele și asociații apropiați, denumite uneori "PEP prin asociere", reprezintă un tip de persoană expusă politic care are o legătură de familie sau de prietenie cu o PEP. După cum se subliniază în orientările FATF, această legătură poate fi o relație de rudenie directă sau o legătură prin căsătorie (sau parteneriat civil). Alternativ, poate fi vorba de o asociere socială sau profesională. Lista persoanelor care se pot califica drept rude și asociați apropiați include:
Rudele și asociații apropiațo pot fi, de asemenea, coproprietari efectivi ai unei entități în care o PEP are un interes sau pot fi singurii proprietari efectivi ai unei entități înființate în beneficiul unei PEP. Instituțiile financiare trebuie să monitorizeze aceste persoane ca parte a procesului de depistare AML/CFT, din cauza tendinței ca prietenii și familia să fie implicați sau atrași în infracțiuni financiare comise de alte persoane. Pentru a face față riscului reprezentat de aceștia, trebuie să se efectueze o verificare la începutul relației de afaceri și periodic, pe parcursul relației, printr-o monitorizare continuă. Monitorizarea continuă este importantă, deoarece instituțiile financiare trebuie să fie capabile să reacționeze rapid în cazul în care expunerea la risc a unei PEP sau apropiaților acestuia se modifică. |
Archives
July 2022
Categories |
RSS Feed